Revista Institutului de Sociologie al Academiei Române “ Sociologia Azi” a prezentat în ultimul număr, sub titlul “Fenomenul Călin Georgescu”, sub semnăturile domnului Ilie Bădescu și Florin Rotaru, un sondaj CURS care ne spune că românii sunt extrem de angajati și determinați în apărarea traditiilor, a valorilor perene și a națiunii române. Studiul este extrem de elocvent și arată că românii nu sunt nici blazați, nici resemnați, ci că sunt un popor plin de speranță.

Este a doua lucrare care se referă la “Fenomenul Călin Georgescu”, după cartea cu același nume a autorului Cătălin-Gabriel-Puț, dar aici nu avem opinii, ci un studiu stiințific, un sondaj de opinie cu date clare. Faptul că majoritatea românilor dezaprobă anularea alegerilor și doresc-chiar dacă sunt ridiculuzați- “ turul doi înapoi”, că in decembrie 2024 l-ar fi votat majoritar pe Călin Georgescu, că astăzi, când vorbim, Călin Georgescu este personalitatea politică cu cea mai mare încredere in rândul populatiei, nu face decât să confirme ceea ce noi spunem de mult timp:

“ Poporul Român s-a trezit în conștiință”, știe ce vrea, știe să-și apere ființa și este un stindard în apărarea valorilor perene și al credinței creștine în Europa. Românii au cea mai mare încredere în Biserică și Armată, ceea ce vine să confirme încă odată creștinismul ortodox românesc strâns legat de naționalismul românesc, spre disperarea detractorilor de serviciu, care încearcă să ascundă lucrul acesta.

In sfârșit, acest studiu sociologic ne arată un adevăr de netăgăduit, pe care l-am spus de multe ori fără a avea neapărat date sociologice la indemână: România nu se va face bine până nu revenim la momentul 6 decembrie, cu domnul Călin Georgescu președinte.

“La noi, vin la Buftea, femei din Bucovina și din Maramureș, după o noapte de mers cu trenul și cu un copil in brațe pentru a-și exprima durerea sufletului printr-o lacrimă. Este taina lacrimii și taina singurătății intuite de Eminescu ca nimeni altul în cântecul cules de el » Jelui-m-as și n-am cui, jelui-m-as codrului”. Într-un atare context, actualul sondaj CURS mi se pare unul de sensibilă relevanță atât prin dominantele tematice cât și prin figurile politice în jurul cărora se structurează narativul zilei, în frunte cu cel de a cărui prezență în peisajul frământărilor politice actuale se leagă o manifestarea aparte pentru care un jurnalist recent a folosit o sintagmă foarte sugestivă, „fenomenul Georgescu”. Oricât de încrâncenată este furia unora dintre analiștii și jurnaliștii clipei, va trebui să recunoaștem că dl Călin Georgescu nu este un simplu personaj politic. În spatele lui s-a ivit o mișcare pe care el însuși a denumit-o „trezire în conștiință”, un fenomen socio-spiritual excepțional pentru o societate destul de obosită. Sondajul CURS, ca orice sondaj care se dorește reprezentativ pentru întreaga populație vizată, pornește de la fixarea ramei definitorii pentru o cercetare de acest fel: poporul însuși cu angoasele lui, cu nădejdile și decepțiile din care se nasc apoi revolte, de tipul celei pe care un mare sociolog american și prieten al României de ieri și de azi, K Jowitt, o încadrează în ceea ce denumește „movement of rage”. Curiozitatea este că dezamăgirile românilor nu se descarcă sub forma mâniei ci a speranței, o speranță pe care, un procent între 36 și 72% (dacă ajustăm datele cu mărimea efectului spiralei tăcerii) dintre români o proiectează asupra persoanei lui Călin Georgescu. După 36 de ani de experimente politice dezastruoase, Românii nu și-au pierdut nădejdea, dar au devenit foarte severi în percepția profilului României actuale. Ochiul public nu se mai lasă amăgit, ceea ce explică îndărătnicia cu care își atașează speranțele de personalitatea și mesajul lui Călin Georgescu asemenea marinarului care se leagă de catarg atunci când se întețește furtuna. Românul crede, ne spune sondajul CURS, că România zilei este o țară fără direcție asemenea corabiei împinsă haotic de valurile furioase (72% declară că România merge într-o direcție greșită). Într-un sondaj încă mai recent al CURS, concluzia este încă mai alarmantă, cumva imperativă: 8 din 10 români anunță că „țara merge într-o direcție greșită”. Poporul român, ne spun datele sondajului CURS, se declară, în proporție de 63,4%, mai degrabă pesimist. Iar faptul acesta este de natură să alarmeze pe oricine fiindcă singurul străjer adevărat la umbra Carpaților este chiar poporul român și nu doar pentru sine ci pentru pacea regiunii și prin aceasta a Europei însăși. Iată datele din sondajul CURS”

“În cine cred românii? Fenomenul Georgescu. Încrederea colectivă este sita care cerne sorții României politice.

Pe scara încrederii în personalitățile politice de la vârf, Călin Georgescu se situează pe primul loc, cu 12 procente mai sus decât Bolojan și cu 10 procente mai sus decât Nicușor Dan. Dacă în cazul figurilor așezate în scaunul puterii suntem îndrituiți să socotim că procentele de încredere măsoară efectul bine cunoscut al contractului nescris dintre cei ce vin cu oferta puterii și cel ce răspunde cu moneda relativei loialități, în cazul celui neînscăunat putem vorbi de un altfel de relație, una care trece prin speranță și comună vibrație. Faptul că acestuia i se acordă încredere deși acesta nu oferă, deocamdată, putere se explică exclusiv prin această comună vibrație pe care organul sensibilității colective o simte și nu se înseilă mai niciodată. Iată poziționarea pe scara încrederii românilor, a celor mai reprezentative persoane publice din România politică la momentul acesta:

Q3. Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?

% 1. Călin Georgescu 35.45 2. Ilie Bolojan 23.91 3. Nicuşor Dan 26.73 4. Sorin Grindeanu 21.45 5. George Simion 22.91 6. Diana Şoşoacă 14.18 7. Hunor Kelemen 10.45 8. Dominic Fritz 12.55

Sondajul CURS despre anularea alegerilor din decembrie 2024

Anularea alegerilor din 6 decembrie 2024 a fost unul dintre fenomenele cele mai tulburătoare din istoria politică a României moderne. Studierea în profunzime a acestui fenomen a fost deja inițiată de specialiști în domeniu juridic, al dreptului constituțional etc. Sociologii încă nu s-au pronunțat . Analiștii politici au adoptat o poziție tezistă încât intervențiile lor sunt irelevante (fiind mult mai aproape de polarizările emoționalității oficiale decât de emoțiile colective. Sondajul CURS este între primele care sparg acest consens bazat pe un atașament la teza oficială. Este drept că, în absența probelor discuția, pe această latură, devine riscantă ceea ce explică precauția sociologilor. Abia acest sondaj CURS sparge acordul tăcerii care devine ea însăși nesănătoasă pentru sănătatea conștiinței publice). Iată valorile declarate de populația investigată și cele ajustate ținând seama de efectul spiralei tăcerii pentru întrebarea referitoare la părerea despre anularea alegerilor:

Efectul spiralei tăcerii variază între 8-16% (procentul de non-răspunsuri la cele două întrebări legate de anularea alegerilor și de reluarea turului doi variază într 8-16%) Deci cei ce apreciază că anularea alegerilor a fost un lucru rău se ridică la un prag variind între 63-72%. Tot astfel, cei ce vor accepta reluarea turului doi vor atinge pragul de 69-72%.

Q10. Cu cine aţi fi votat în turul al doilea dacă acesta nu se anula?

1. Elena-Valerica Lasconi (USR) 34.6% 2. Călin Georgescu (independent)41.5% Total 76.1% 9. NS/NR 263 23.9

“ Procentul mare de non-răspunsuri la această întrebare este, din nou, o măsură sensibilă a efectului spiralei tăcerii, încât fără de precauții ipocrite, putem socoti că proporția reală a celor care ar fi votat cu Călin Georgescu ar putea fi ajustată adăugând această cifră la cei ce își declară deschis opțiunea pentru Călin Georgescu. Tot la fel, trebuie precizat că aici nu sunt incluse datele privind opțiunile românilor din diaspora. “

Acest răspuns ne arată, chiar dacă unii încercau să ne spună altceva, că domnul Călin Georgescu ar fi câștigat fără dubii alegerile, acesta fiind motivul real pentru care au anulat alegerile”

Pentru cei care doresc să citească tot studiul Institutului de Sociologie al Academiei Române, aveți link-ul in primul comentariu